română

Etimologie

Din proțap.

Pronunție

  • AFI: /pro.ʦə'pi/


Verb


Conjugarea verbului
proțăpi
Infinitiv a proțăpi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
proțăpesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să proțăpească
Participiu proțăpit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) sprijini, a (se) propti, a (se) ține cu putere.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) înțepeni, a (se) fixa.
  3. (fam.) a se opri (provocator, cu îndrăzneală etc.) în fața cuiva; (fig.) a se îngâmfa, a-și da importanță.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe