procurist

română

Etimologie

Din germană Prokurist.

Pronunție

• AFI: /pro.ku'rist/

Substantiv

Declinarea substantivului procurist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	procurist	procuriști
Articulat	procuristul	procuriștii
Genitiv-Dativ	procuristului	procuriștilor
Vocativ	procuristule	procuriștilor

1. mandatar având de obicei împuterniciri pentru îndeplinirea actelor juridice în numele cuiva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online