îndeplinire

română

Etimologie

Din a îndeplini.

Pronunție

• AFI: /ɨn.de.pli'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului îndeplinire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	îndeplinire	îndepliniri
Articulat	îndeplinirea	îndeplinirile
Genitiv-Dativ	îndeplinirii	îndeplinirilor
Vocativ	îndeplinire	îndeplinirilor

1. acțiunea de a îndeplini și rezultatul ei; înfăptuire, executare; realizare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online