română

Etimologie

Din franceză prodiguer.

Pronunție

  • AFI: /pro.di'ga/


Verb


Conjugarea verbului
prodiga
Infinitiv a prodiga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prodig
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prodige
Participiu prodigat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a cheltui fără măsură, a risipi; a acorda cu generozitate, a dărui din belșug.


Traduceri

Referințe