prospecta

română

Etimologie

Din franceză prospecter.

Pronunție

• AFI: /pros.pek'ta/

Verb

Conjugarea verbului prospecta
Infinitiv	a prospecta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prospectez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prospecteze
Participiu	prospectat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile.
2. (v.tranz.) a cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată.

Cuvinte derivate

• prospectare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• proțăpesc

Referințe

• DEX '98 via DEX online