puști

română

Etimologie

Din turcă puşt („desfrânat”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului puști
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	puști	puști
Articulat	puștiul	puștii
Genitiv-Dativ	puștiului	puștilor
Vocativ	puștiule	puștilor

1. (fam.) băiat tânăr, băiețaș, copil; copil ștrengar.

Cuvinte derivate

• puștan
• puștesc
• puștism
• puștiulică
• puștoaică

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• stupi

Referințe

• DEX '98 via DEX online