puber
Etimologie
Din latină puber. Confer franceză pubère.
Pronunție
- AFI: /ˈpu.ber/
Adjectiv
Declinarea adjectivului puber | ||
Singular | Plural | |
Masculin | puber | puberi |
Feminin | puberă | pubere |
Neutru | puber | pubere |
- care a ajuns la vârsta pubertății.
Traduceri
ajuns la pubertate
Substantiv
Declinarea substantivului puber/puberă | ||
m. și f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | puber/puberă | puberi/pubere |
Articulat | puberul/pubera | puberii/puberele |
Genitiv-Dativ | puberului/puberei | puberilor/puberelor |
Vocativ | puberule/pubero | puberilor/puberelor |
- persoană care a ajuns la vârsta pubertății.
- Persoană puberă.
Sinonime
- (livr.) nubil
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
individ ajuns la pubertate
|