vârstă
Vezi și : vârsta |
Variante
- (reg.) vrâstă
Etimologie
Pronunție
- AFI: /'vɨr.stə/
Substantiv
Declinarea substantivului vârstă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vârstă | vârste |
Articulat | vârsta | vârstele |
Genitiv-Dativ | vârstei | vârstelor |
Vocativ | vârstă, vârsto | vârstelor |
- durată de timp scursă de la nașterea unei ființe până la un moment din viața ei; numărul de ani (și de luni, de zile) prin care se exprimă acest timp.
- Copilul avea vârsta de doi ani.
- Ce vârstă ai?
- etapă din viața unei ființe caracterizată printr-o anumită fază de dezvoltare.
- Copii de vârsta lui.
- număr de ani împliniți care se cer pentru ca cineva să se bucure de anumite drepturi (civile, politice etc.)
- (geol.) cea mai mică subdiviziune a timpului geologic în decursul căreia s-a format un complex de straturi grupate într-un etaj geologic.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc. adj.) În vârstă = bătrân.
- De-o vârstă cu... = care are același număr de ani cu...
- Fără vârstă = a cărui vârstă nu se poate preciza, de vârstă incertă.
- Între două vârste = care nu este nici prea bătrân, nici prea tânăr.
Vezi și
Traduceri
etate
|
|
Substantiv
Declinarea substantivului vârsta | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vârsta | vârste |
Articulat | vârsta | vârstele |
Genitiv-Dativ | vârstei | vârstelor |
Vocativ | ' | ' |
- (reg.) dungă sau bandă de altă culoare (într-o țesătură, în penajul unei păsări etc.); ornament care constă în dungi de altă culoare.
- mănunchi de flori, buchet.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
fâșie îngustă de altă culoare (decât fondul)
|