pustietate

română

Etimologie

Din pustiu + sufixul -ătate.

Pronunție

• AFI: /pus.ti.e'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului pustietate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pustietate	pustietăți
Articulat	pustietatea	pustietățile
Genitiv-Dativ	pustietății	pustietăților
Vocativ	pustietate	pustietăților

1. regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni).
2. loc izolat, puțin umblat.
3. singurătate, izolare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online