răbufnire
română
Etimologie
Din răbufni.
Pronunție
- AFI: /rə.buf'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răbufnire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răbufnire | răbufniri |
| Articulat | răbufnirea | răbufnirile |
| Genitiv-Dativ | răbufnirii | răbufnirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răbufni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri