răcănel

română

Etimologie

Din a răcăni + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /rə.kə'nel/

Substantiv

Declinarea substantivului răcănel
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răcănel	răcănei
Articulat	răcănelul	răcăneii
Genitiv-Dativ	răcănelului	răcăneilor
Vocativ	răcănelule	răcăneilor

1. (zool.; reg.) brotăcel.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carenal
• carnale
• cârlane

Referințe

• DEX '98 via DEX online