răchitar

română

Etimologie

Din răchită + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /rə.ki'tar/

Substantiv

Declinarea substantivului răchitar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răchitar	răchitari
Articulat	răchitarul	răchitarii
Genitiv-Dativ	răchitarului	răchitarilor
Vocativ	răchitarule	răchitarilor

1. fluture de noapte de culoare brumărie, a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor, găurindu-le lemnul (Cossus cossus).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online