răfuire

română

Etimologie

Din răfui.

Pronunție

• AFI: /rə.fu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului răfuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răfuire	răfuiri
Articulat	răfuirea	răfuirile
Genitiv-Dativ	răfuirii	răfuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a răfui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri