răpitor

română

Din a răpi + sufixul -tor.

Declinarea adjectivului răpitor
	Singular	Plural
Masculin	răpitor	răpitori
Feminin	răpitoare	răpitoare
Neutru	răpitor	răpitoare

(adesea substantivat; despre oameni) care răpește pe cineva.
(despre animale) care prinde și consumă hrană de origine animală, de obicei vie.
(fig.) hrăpăreț, uzurpator.
(fig.) care vrăjește, captivează; fermecător, încântător.