răsfățare

română

Etimologie

Din răsfăța.

Pronunție

• AFI: /rəs.fə'ʦa.re/

Substantiv

Declinarea substantivului răsfățare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răsfățare	răsfățări
Articulat	răsfățarea	răsfățările
Genitiv-Dativ	răsfățării	răsfățărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a răsfăța și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri