răstoci
Etimologie
Din slavă rastečati („a împrăștia”).
Pronunție
- AFI: /rəs.to'ʧi/
Verb
| Conjugarea verbului răstoci | |
| Infinitiv | a răstoci |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
răstocesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să răstocească |
| Participiu | răstocit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) (reg.) a abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape (până la secare) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești (cu mâna).
Cuvinte derivate
Traduceri
a devia apele unui râu