răstocire
română
Etimologie
Din răstoci.
Pronunție
- AFI: /rəs.to'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului răstocire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răstocire | răstociri |
| Articulat | răstocirea | răstocirile |
| Genitiv-Dativ | răstocirii | răstocirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a răstoci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri