rancour
(English)
Variante
- (în SUA) rancor
Etimologie
Din engleza medie rancour, care provine din franceza medie < latină târzie rancōr.
Pronunție
- AFI: /'ræŋkər/
Substantiv
rancour, (nenumărabil)
- (în Anglia și Canada) rancoare, râncoare, pizmă; ranchiună, pică
- David's rancour was evident when I challenged his beliefs.