pică
Vezi și : pica |
Etimologie
Din germană Pike.
Pronunție
- AFI: /ˈpi.kə/
Substantiv
Declinarea substantivului pică | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pică | pici |
Articulat | pica | picile |
Genitiv-Dativ | picii | picilor |
Vocativ | pică | picilor |
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din germană Pik, franceză pique.
Substantiv
Declinarea substantivului pică | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pică | pici |
Articulat | pica | picile |
Genitiv-Dativ | picii | picilor |
Vocativ | pică | picilor |
- unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; (p.ext.) carte de joc cu acest semn.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din pica.
Pronunție
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru pica.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru pica.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru pica.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru pica.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online