reîmprospăta

română

Etimologie

Din re- + a împrospăta.

Pronunție

• AFI: /re.ɨm.pros.pə'ta/

Verb

Conjugarea verbului reîmprospăta
Infinitiv	a reîmprospăta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reîmprospătez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reîmprospăteze
Participiu	reîmprospătat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a împrospăta din nou; (fig.) a reaminti cuiva ceva, a readuce în memorie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online