reînarmare
română
Etimologie
Din reînarma.
Pronunție
- AFI: /re.ɨn.ar'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului reînarmare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reînarmare | reînarmări |
| Articulat | reînarmarea | reînarmările |
| Genitiv-Dativ | reînarmării | reînarmărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a reînarma și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri