reînarmare

română

Etimologie

Din reînarma.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.ar'ma.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînarmare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînarmare	reînarmări
Articulat	reînarmarea	reînarmările
Genitiv-Dativ	reînarmării	reînarmărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînarma și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri