reîntremare

română

Etimologie

Din reîntrema.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.tre'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reîntremare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reîntremare reîntremări
Articulat reîntremarea reîntremările
Genitiv-Dativ reîntremării reîntremărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reîntrema și rezultatul ei.


Traduceri