reînturnare

română

Etimologie

Din reînturna.

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.tur'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reînturnare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reînturnare	reînturnări
Articulat	reînturnarea	reînturnările
Genitiv-Dativ	reînturnării	reînturnărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a reînturna și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri