reînturna

română

Etimologie

Din re- + a (se) înturna (după franceză retourner).

Pronunție

• AFI: /re.ɨn.tur'na/

Verb

Conjugarea verbului reînturna
Infinitiv	a reînturna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	reîntorn
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să reîntoarne
Participiu	reînturnat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (pop.) a se reîntoarce, a se înapoia, a reveni.
2. (v.tranz.) a da înapoi, a înapoia.

Cuvinte derivate

• reînturnare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online