Variante de scriere Vezi și : reabilită

română

Etimologie

Din franceză réhabiliter.

Pronunție

  • AFI: /re.a.bi.liˈta/


Verb


Conjugarea verbului
reabilita
Infinitiv a reabilita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reabilitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reabiliteze
Participiu reabilitat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a face să-și recapete sau a-și recăpăta buna dispoziție, a (-și) restabili prestigiul știrbit.
  2. (v.tranz.) (jur.) a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei condamnări sau a unei bănuieli false).

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din reabilita.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru reabilita.

Anagrame

Referințe