Etimologie

Din franceză réactiver.

Pronunție

  • AFI: /re.ak.tiˈva/


Verb


Conjugarea verbului
reactiva
Infinitiv a reactiva
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reactivez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reactiveze
Participiu reactivat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (rar) a repune în activitate.
  2. (v.refl.) a reintra în cadrele active ale armatei.
  3. (v.intranz.) (despre boli) a se declanșa din nou, după o vindecare aparentă; a recidiva.
  4. (v.tranz.) (chim., fiz.) a reînnoi piesele și soluția unui element pentru a-i intensifica puterea de acțiune.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe