recrutare

română

Etimologie

Din recruta.

Pronunție

• AFI: /re.kruˈta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului recrutare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	recrutare	recrutări
Articulat	recrutarea	recrutările
Genitiv-Dativ	recrutării	recrutărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a recruta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri