reglare

română

Etimologie

Din regla.

Pronunție

• AFI: /re'gla.re/

Substantiv

Declinarea substantivului reglare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	reglare	reglări
Articulat	reglarea	reglările
Genitiv-Dativ	reglării	reglărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a regla și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri