(français)

Etimologie

Din verbul rentrer („a se întoarce, a reveni, a reintra; a returna”).

Pronunție

  • AFI: /ʁɑ̃.tʁe/


Substantiv

rentrée f., rentrées pl.

  1. întoarcere, revenire, reintrare
    Faire la rentrée des foins, des betteraves.
  2. (educ.) reluare (a activității după vacanță)
    Dans 5 jours, c'est la rentrée.
  3. (fin.) retur, returnare
    La rentrée des impôts, des contributions.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Omofone

Etimologie

Din rentrer.

Verb

  1. forma de participiu trecut la feminin singular pentru rentrer.

Referințe