retălmăcire
română
Etimologie
Din retălmăci.
Pronunție
- AFI: /re.təl.mə'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului retălmăcire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | retălmăcire | retălmăciri |
| Articulat | retălmăcirea | retălmăcirile |
| Genitiv-Dativ | retălmăcirii | retălmăcirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a retălmăci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri