retină

română

Etimologie

Din franceză rétine.

Pronunție

• AFI: /re'ti.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului retină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	retină	retine
Articulat	retina	retinele
Genitiv-Dativ	retinei	retinelor
Vocativ	retină	retinelor

1. membrană nervoasă, sensibilă la lumină, situată în fundul ochiului și alcătuită din mai multe straturi de celule, pe care se formează imaginea vizuală.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• iernat

Referințe

• DEX '98 via DEX online