Etimologie

Din franceză sensible < latină sensibilis.

Pronunție

  • AFI: /sen'si.bil/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
sensibil
Singular Plural
Masculin sensibil sensibili
Feminin sensibilă sensibile
Neutru sensibil sensibile
  1. (despre oameni) care resimte puternic orice impresie fizică sau morală, care are o sensibilitate deosebită.
  2. care poate fi ușor mișcat, impresionat; simțitor, emotiv.
  3. (despre organisme) care reacționează la cea mai ușoară excitație exterioară.
  4. (despre materie, lucruri, fenomene etc.) care poate fi perceput și cunoscut la nivelul treptei senzoriale a cunoașterii, prin intermediul senzației.
  5. care se poate ușor constata; vădit, simțitor, apreciabil.
    Temperatura a înregistrat o sensibilă scădere.
  6. (despre instrumente, aparate, materiale) care reacționează la cele mai mici variații ale unor agenți externi.
  7. (despre aparate, instrumente de măsură) care indică cele mai mici valori, deosebiri, diferențe.
  8. (despre materiale fotografice) care are însușirea de a înregistra acțiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi făcută vizibilă prin developare.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
sensibil
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sensibil sensibile
Articulat sensibilul sensibilele
Genitiv-Dativ sensibilului sensibilelor
Vocativ sensibilule sensibilelor
  1. domeniul lucrurilor sensibile.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe