romaní

Vezi și : Romani, romani, români

catalană

(català)

Etimologie

Din latină rosmarīnus („rozmarin”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /ro.maˈni/
• (central) AFI: /ru.məˈni/
• (oriental) AFI: /ro.məˈni/

Substantiv

romaní m., romanins pl.

1. (bot.) rozmarin

Sinonime

• (bot.) (reg.) romer, romanill, romanyí, (înv.) romeret

Cuvinte compuse

• romaní mascle

Etimologie

Din limba rromani romani, forma feminină pentru romano < din rom („om”).

Adjectiv

Declinarea adjectivului romaní
	Singular	Plural
Masculin	romaní	romanís, romanins
Feminin	romaní	romanís, romanins

1. romani, rromani

Sinonime

• gitano

Substantiv

romaní m.f., romanís pl. (în Valencia romanins)

1. rom, rrom (persoană)

Substantiv

romaní m., invariabil

1. (lingv.) romani, rromani

Sinonime

• (lingv.) gitano

Vezi și

• caló

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din limba rromani romani, forma feminină pentru romano < din rom („om”).

Pronunție

• AFI: /ro.maˈni/

Adjectiv

Declinarea adjectivului romaní
	Singular	Plural
Masculin	romaní	romaníes, romanís
Feminin	romaní	romaníes, romanís

1. romani, rromani

Sinonime

• gitano

Substantiv

romaní m., romaníes sau romanís pl.

1. rom, rrom (persoană)

Substantiv

romaní m., invariabil

1. (lingv.) romani, rromani

Sinonime

• (lingv.) gitano

Vezi și

• caló