ruja

română

Etimologie

Din ruj.

Pronunție

• AFI: /ru'ʒa/

Verb

Conjugarea verbului (se) ruja
Infinitiv	a (se) ruja
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) rujez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) rujeze
Participiu	rujat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a-și da cu ruj pe buze.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ajur
• jura

Referințe

• DEX '98 via DEX online