sălășlui
română
Etimologie
Din maghiară szállásolni.
Pronunție
- AFI: /sə.ləʃ.lu'i/
Verb
| Conjugarea verbului sălășlui | |
| Infinitiv | a sălășlui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sălășluiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să sălășluiască |
| Participiu | sălășluit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (pop.) a-și avea sălașul, locuința într-un anumit loc.
- (v.intranz.) a se adăposti.
- (v.tranz.) a da cuiva adăpost; a găzdui.
- (v.refl.) a se așeza, a se stabili într-un loc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online