săpătură

română

Etimologie

Din a săpa + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /sə.pə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului săpătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	săpătură	săpături
Articulat	săpătura	săpăturile
Genitiv-Dativ	săpăturii	săpăturilor
Vocativ	săpătură	săpăturilor

1. săpat.
2. (spec.) (la pl.) lucrări de excavare a pământului; (în special) lucrări arheologice.
3. (concr.) groapă, adâncitură făcută în pământ cu sapa sau cu alte unelte ori mașini de săpat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• parașuta

Referințe

• DEX '98 via DEX online