sabur

română

Etimologie

Din turcă sabur, sabir.

Pronunție

• AFI: /sa'bur/

Substantiv

Declinarea substantivului sabur
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sabur	invariabil
Articulat	saburul	invariabil
Genitiv-Dativ	saburului	invariabil
Vocativ	saburule	invariabil

1. substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe, întrebuințată în farmacie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bursa

Referințe

• DEX '98 via DEX online