scânduriță

română

Etimologie

Din scândură + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /skɨn.du'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scânduriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scânduriță scândurițe
Articulat scândurița scândurițele
Genitiv-Dativ scânduriței scândurițelor
Vocativ scânduriță scândurițelor
  1. scândurea.
  2. un fel de lopățică la amnarul războiului de țesut, care ajută la înfășurarea pânzei țesute pe sulul de dinainte.


Traduceri

Referințe