scălâmbăiere

română

Variante

• scălămbăiere
• scălâmbare

Etimologie

Din a (se) scălâmbăia.

Pronunție

• AFI: /skə.lɨm.bəˈje.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scălâmbăiere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scălâmbăiere	scălâmbăieri
Articulat	scălâmbăierea	scălâmbăierile
Genitiv-Dativ	scălâmbăierii	scălâmbăierilor
Vocativ	scălâmbăiere	scălâmbăierilor

1. (pop. și fam.) acțiunea de a se scălâmbăia și rezultatul ei: scălâmbăială, scălâmbătură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online