scăzământ
română
Etimologie
Din a scădea + sufixul -ământ.
Pronunție
- AFI: /skə.zə'mɨnt/
Substantiv
| Declinarea substantivului scăzământ | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | scăzământ | scăzăminte |
| Articulat | scăzământul | scăzămintele |
| Genitiv-Dativ | scăzământului | scăzămintelor |
| Vocativ | scăzământule | scăzămintelor |
- pierdere, reducere (în greutate, volum etc.), scădere; (concr.) parte (dintr-o marfă) care se pierde, se reduce (în greutate, volum etc.).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online