română

Etimologie

Din a scheuna + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ske.u.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
scheunătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scheunătură scheunături
Articulat scheunătura scheunăturile
Genitiv-Dativ scheunăturii scheunăturilor
Vocativ scheunătură scheunăturilor
  1. sunete ascuțite și repetate de durere sau de bucurie scoase de un animal, mai ales de un câine; chelălăitură, schiaun; scheunare.


Traduceri

Referințe