scrâșnire

română

Etimologie

Din scrâșni.

Pronunție

• AFI: /skrɨʃ'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scrâșnire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scrâșnire	scrâșniri
Articulat	scrâșnirea	scrâșnirile
Genitiv-Dativ	scrâșnirii	scrâșnirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a scrâșni și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri