română

Etimologie

Din sculptor + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /skulp.to'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
sculptoriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sculptoriță sculptorițe
Articulat sculptorița sculptorițele
Genitiv-Dativ sculptoriței sculptorițelor
Vocativ ' '
  1. femeie care se ocupă cu sculptura.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe