sectă

română

Etimologie

Din franceză secte < latină secta.

Pronunție

• AFI: /'sek.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului sectă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sectă	secte
Articulat	secta	sectele
Genitiv-Dativ	sectei	sectelor
Vocativ	sectă	sectelor

1. comunitate religioasă desprinsă de biserica oficială respectivă; (p.ext.) grup (închis) alcătuit din adepții unei doctrine (filozofice sau politice).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caste
• cetaș
• ascet
• secat

Referințe

• DEX '98 via DEX online