comunitate

română

Etimologie

Din comun + sufixul -itate (după franceză communauté < latină communitas, -atis). Confer italiană comunità.

Pronunție

AFI: /ko.mu.ni'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului comunitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	comunitate	comunități
Articulat	comunitatea	comunitățile
Genitiv-Dativ	comunității	comunităților
Vocativ	'	'

faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe; posesiune în comun.
Comunitate de limbă.

Comunitate de interese.
grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune; totalitatea locuitorilor unei localități, ai unei țări etc.

Sinonime

1-2: colectivitate

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

comunitate etnică

Cuvinte apropiate

Traduceri

grup de oameni cu interese, credințe, obiceiuri, norme de viață comune

cehă: společenství (čeština) n., komunita (čeština) f.
chineză: 社团 (中文) (shètuán), 社群 (中文) (shèqún)
ebraică: קהילה (עברית) (qehila) f.
engleză: community (English)
esperanto: komuneco (Esperanto)
finlandeză: yhteisö (suomi), kommuuni (suomi)
franceză: communauté (français) f.
germană: Gemeinschaft (Deutsch) f., Gesellschaft (Deutsch) f., Gemeinde (Deutsch) f., Kommunität (Deutsch) f. (înv.)
greacă: κοινότητα (Ελληνικά) (koinótita)
indoneziană: kelompok (Bahasa Indonesia), komunitas (Bahasa Indonesia)
italiană: comunità (italiano) f.

maghiară: közösség (magyar)
norvegiană: samfunn (norsk) n.
neerlandeză: gemeenschap (Nederlands) f.
poloneză: społeczność (polski)
portugheză: comunidade (português) f.
rusă: сообщество (русский) (soóbščestvo) n.
slovenă: skupnost (slovenščina) f., komuna (slovenščina) f.
spaniolă: comunidad (español) f.
suedeză: samfund (svenska) c., sammanslutning (svenska) c., samhälle (svenska) c., gemenskap (svenska) c.
thailandeză: ชุมชน (ไทย) (chūm chon)
turcă: toplum (Türkçe), cemiyet (Türkçe), topluluk (Türkçe)

Referințe

DEX online

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=comunitate&oldid=951026”