semaine

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche semaine, care provine din latină târzie septimāna („săptămână”) < latină septimānus, din septimus („al șaptelea, a șaptea”).

Înrudit cu catalană setmana, italiană settimana, occitană setmana, portugheză semana, română săptămână și spaniolă semana.

Pronunție

• AFI: /sə.mɛn/
  •  Audio^fișier
• (fam.) AFI: /smɛn/

Substantiv

semaine f., semaines pl.

1. săptămână

   Une année comporte cinquante-deux semaines.

2. săptămână de lucru (care constă din cinci zile)

   Il faut que j'y aille en semaine.

Cuvinte derivate

• semainier

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

fin de semaine jour de semaine semaine anglaise semaine aux quatre jeudis semaine des charlatans

semaine des quatre jeudis semaine-lumière semaine parisienne semaine sainte

Locuțiuni

• à la petite semaine
• être dans sa semaine
• en semaine

Expresii

• prendre pour un lapin de six semaines
• prêter à la petite semaine
• semaine des quatre jeudis

Vezi și

• hebdomadaire
• (zilele săptămânii): lundi, mardi, mercredi, jeudi, vendredi, samedi, dimanche

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire