română

Variante

Etimologie

Din latină *exfracticare (< fractus).

Pronunție

  • AFI: /sfɨr.ti'ka/


Verb


Conjugarea verbului
sfârtica
Infinitiv a sfârtica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
sfârtic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să sfârtice
Participiu sfârticat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a sfâșia, a rupe în bucăți.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe