sigiliu

română

Variante

• sigil

Etimologie

Din latină sigillum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului sigiliu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sigiliu	sigilii
Articulat	sigiliul	sigiliile
Genitiv-Dativ	sigiliului	sigiliilor
Vocativ	sigiliule	sigiliilor

1. obiect alcătuit dintr-o placă (fixată pe un mâner) pe care este gravată o monogramă, o emblemă, o efigie etc. și care se aplică pe un act oficial, ca dovadă a autenticității lui.
2. semn imprimat pe ceva (cu tuș sau cu ceară roșie) prin aplicarea unui sigiliu.
3. (fig.) semn distinctiv, marcă.
4. ceară roșie pe care s-a imprimat prin apăsare o ștampilă și care servește la sigilarea unui lucru, a unei încăperi etc. pentru a evita desfacera lui de către persoane neautorizate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online