silabisi

română

Variante

• silabi

Etimologie

Din neogreacă sillavizo (după silabă).

Pronunție

• AFI: /si.la.bi'si/

Verb

Conjugarea verbului silabisi
Infinitiv	a silabisi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	silabisesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să silabisească
Participiu	silabisit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a pronunța sau a citi despărțind cuvintele în silabe; p. ext. a pronunța sau a citi rar.

   A silabisi un text.

2. (fig.) a descifra cu greutate o inscripție, un text etc.

Sinonime

• 1: bucheri

Cuvinte derivate

• silabisire, silabire, silabisație
• silabisit

Cuvinte apropiate

• silab-, -silab, -silabie
• silabar
• silabație
• silabă
• silabic
• silabism
• silabotonică

Traduceri

a citi cu greu, pronunțând pe litere sau pe silabe

catalană: sil·labejar (català), lletrejar (català) engleză: syllabify (English), syllabicate (English); syllabise (English) (Anglia), syllabize (English) (SUA) estoniană: silbitama (eesti) finlandeză: tavuttaa (suomi)

franceză: syllaber (français) italiană: sillabare (italiano) portugheză: silabar (português) spaniolă: silabear (español) turcă: hecelemek (Türkçe)

Referințe

• DEX online