sincronizator

română

Etimologie

Din a sincroniza + sufixul -tor (după franceză synchroniseur).

Pronunție

• AFI: /sin.kro.ni.za'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului sincronizator
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sincronizator	sincronizatoare
Articulat	sincronizatorul	sincronizatoarele
Genitiv-Dativ	sincronizatorului	sincronizatoarelor
Vocativ	sincronizatorule	sincronizatoarelor

1. aparat cu care se pune în concordanță pelicula cinematografică pe care este imprimată imaginea cu banda sonoră corespunzătoare.
2. ansamblu de dispozitive folosit pentru sincronizarea automată a mașinilor sincrone.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online